Cu alte cuvinte… de ce totul merge atât de prost uneori?
Somnul organizat și maturizarea ritmului circadian depind de foarte mulți factori. După cum am mai tot spus, temperamentul este primul lucru la care trebuie să ne uităm și este, totodată, cea mai omisă variabilă. Un copil energic nu va dormi niciodată la fel de liniști sau de mult ca un copil angelic. Însă, chiar și cei mai buni la capitolul somn au probleme câteodată în a dormi noaptea liniștiți.
În primele luni ale vieții cu un nou-născut în casă, aproape toată familia are somnul deranjat. Chiar dacă ulterior copilul va dormi toată noaptea, asta nu înseamnă că problemele de somn nu vor apărea niciodată. Pe scurt, a avea parte de un somn întrerupt face parte din viața de părinte.
Multe din aceste întreruperi sunt temporare și sunt cauzate de evenimente ocazionale: răceli, schimbări în rutină, schimbări ale mediului, probleme digestive sau alte probleme medicale. Unele întreruperi pot dura mai mult decât câteva zile și, aici, desigur, mă refer la erupțiile dentare, la achiziții fizice și la salturi mentale.
De la 0 la 4 luni
Cel mai important motiv pentru care nou-născuții nu dorm regulat sau după un program anume este pentru că la ei încă nu există acel ritm circadian. Dacă nu există un ceas intern care să dicteze totul, eforturile noastre de a crea un program pot să funcționeze sau pot să nu.
Alte motive ar mai fi dormitul pe spate. Cu toate că e recomandat ca cel mai sigur, pentru copii nu este cel mai comod. Din acest motiv, mulți dintre ei dorm foarte bine atunci când sunt înfășați.
Refluxul gastro-esofagian, fie că e silențios sau nu, nu este o problemă medicală gravă întotdeauna și trece de la sine. Majoritatea bebelușilor au o formă sau alta de reflux și nu are niciun impact pe termen lung asupra lor. Problema care rămâne, însă, este durerea resimțită de copil. Din acest motiv se recomandă acele perne înclinate, nu neapărat ca să nu se înece copilul. Simplul fapt să stă cu toracele un pic înclinat reduce regurgitarea și ameliorează durerile și simptomele ce le are copilul.
Pe lângă aceasta, mai pot fi multe motive personale ce țin de rutină, preferințe, dar și răceli, schimbarea rutinei, schimbarea mediului, un mediu prea agitat, perioadele de tranziție, salturile mentale, pot apărea chiar și primele semne ale apariției dinților undeva pe la 3-4 luni.
După 4 luni
După vârsta de 4 luni, copiii încep să demonstreze tipare de somn. Asta înseamnă că ritmul său circadian începe să se formeze, lucru care ajută mult instituirea unui program de somn după preferințe și a unei rutine. Însă, lucrurile nu merg întotdeauna așa cum ne așteptăm după vârsta de 4 luni, deoarece apar alte lucruri aproape constant.
Le știm generic sub denumirea de regresii ale somnului, însă fiecare regresie nu e ceva de sine stătător, ci are un anumit substrat. Regresie a somnului înseamnă că, pentru câteva zile sau săptămâni, copilul se doarme mai prost decât de obicei și, poate, se întoarce la anumite obiceiuri la care deja renunțase (suzetă, alăptat, sticla de lapte, etc.). Cauze ale regresiilor sunt salturile mentale cel mai frecvent, apoi achizițiile fizice, schimbări emoționale, erupțiile dentare, infecțiile și anumite stări medicale, etc.
Erupțiile dentare dor mult mai tare și mai îndelungat decât avem noi impresia. Recent am aflat că, uneori, începutul migrării dintelui în os poate să doară la unii copiii mai tare decât erupția în sine.
Saltul mental are loc atunci când copilul este, dintr-o dată, mult mai conștient de mediul înconjurător și de el însuși. Este acel moment când vi se pare că, subit, copilul știe o grămadă de lucruri noi (gângurit, limbaj non-verbal, vorbit, recunoașterea culorilor, a formelor, etc.).
Anxietatea de separare apare atunci când copilul realizează că este o ființă distinctă față de persoana de atașament (mama, cel mai des). Este o etapă absolut normală. El nu are logica noastră și nu este conștient de faptul că, dacă nu își mai vede mama în câmpul vizual, aceasta încă mai există și se va întoarce.
Puseurile de creștere sunt acele momente când corpul crește în ritm accelerat și ne trezim, parcă peste noapte, că hainele copilului îi sunt mici.
Achizițiile fizice sunt ridicatul capului când stă pe burtă, coordonarea mânuțelor, coordonarea mână-gură, rostogolitul, statul în fund, mersul de-a bușilea, mersul în picioare, etc.
Alte cauză ar mai fi problemele medicale (infecții de tot felul, anumite boli), momente în care copilul nu se simte bine deloc și are nevoie de mult mai mult ajutor și sprijin fizic și emoțional pentru a se putea liniști și a putea dormi.
Un ultim lucru pe care îl am în minte sunt perioadele de tranziție ale somnurilor de peste zi. Este o perioadă în care totul poate fi dat peste cap și nicio zi nu va fi ca cealaltă.