În acest articol vreau să ne concentrăm asupra unui lucru. Un lucru care impactează mamele în atât de multe feluri și este o unealtă atât de puternică. Este vorba despre intuiția unei mame și despre a o asculta. Cum să faci asta atunci când ești mamă pentru prima dată și toată lumea vine la tine cu tot felul de sfaturi și totul este confuz? Cum să poți să îți asculți intuiția? Este copleșitor.

Vreau să enumăr câteva dintre aceste mesaje pe care le veți primi din prima zi. Toate acestea, în timp ce voi vă simțiți copleșiți și neajutorați. Dar aceste sfaturi nu se opresc la început, ci se tot adună pe parcurs. Așa ajungeți să nu mai știți ce să credeți. Să vedem dacă puteți să rezonați cu unele idei.

Sfaturi primite

Primul sfat pe care vi-l dau medicii și asistentele atunci când aveți un nou-născut este să vă ascultați copilul, să-i învățați plânsetele și sigur veți știi ce să faceți. Apoi, în săptămânile ce urmează, familia și prietenii vă vor spune și mai multe lucruri. Sigur veți avea oameni care vă vor spune să țineți în brațe copilul cât de mult vreți că nu-l veți răsfăța, iar alții vă vor spune că, ba da, îl răsfățați și creați toate aceste obiceiuri proaste. Să nu cumva să dormiți cu bebele, indiferent cât sunteți de obosiți. Să nu lăsați copilul să adoarmă numai la sân. Lăsați bebele jos, nu-l legănați. Îl veți da peste cap pe copil.

Dar, dincolo de toate acestea, trebuie să răspundeți nevoilor copiilor voștri, deci totul devine foarte confuz. Este agonizant. Lucrurile devin și mai încurcate atunci când vine vorba despre somn pentru că trebuie să ascultați de nevoile copilului vostru și să vă dați seama ce au nevoie noaptea. Și știți că au parte de lucruri grele, mai ales când vine vorba de erupții dentare și lucruri de genul.

Dar oamenii vă spun să le ignorați plânsul pentru că așa vor învăța să se liniștească singuri și că acesta este singurul mod în care vor învăța să doarmă singuri. Așadar, pe la 4-6 luni, toată lumea – inclusiv medicul vostru – vă va spune: „Dacă vreți să dormiți, ignorați plânsul. Puneți-vă niște căști și lăsați-l pe soțul dumneavoastră să se descurce.”

Atât de multe din aceste sfaturi sunt în contradicție că parcă nimic nu mai are sens… O mare parte din ceea ce fac eu este să ajut mamele să-și lămurească aceste idei: care sunt obiceiurile proaste, care sunt acele „cârje”, ce este în regulă să facă? Ce faci dacă copilul doarme bine și, dintr-o dată, lucrurile revin la obiceiurile de dinainte când nu dormea bine? Ce faci atunci? Și ajungeți să vă speriați de situație.

Pe când ajunge copilul să aibă abia câteva luni, voi sunteți atât de bombardați cu mesaje negative despre cum îi faceți obiceiuri proaste încât devine tot mai greu să nu vă îngrijorați. Dacă lucrurile stau așa din primele luni, cum va fi la 6 luni, la 12 luni sau când veți avea doi copii? Din acest motiv este atât de greu să ne reprogramăm gândirea.

Un pic de liniște în tot acest vuiet

Haideți să facem un exercițiu prin care să vă ajut. Imaginați-vă că vă iau de mână și pășim pe gheață. Iar eu vă spun: „Uite, știu că ai auzit atâtea, ai citit atâtea, multă lume îți spune ce să faci și ce să nu faci, îți arată ceea ce ai greșit sau spun că faci totul anapoda. Dar vreau să privești înapoi la experiența ta ca mamă. Ai face ceva diferit? Nu poți schimba uneltele, sunt aceleași pe care le-ai avut și ai aceeași cunoaștere pe care ai avut-o atunci. Ai schimba ceva? Pe atunci învățai să-ți urmezi instinctele, răspundeai nevoilor copilului tău. Tot legănatul, ținutul în brațe, iubirea și crearea legăturii… învățai din greu cum să devii mamă și cum să-ți faci copilul fericit. Asta este ceea ce critică lumea.”

Vreau să vă ajut să vedeți că sunteți mame grozave chiar dacă sunteți confuze. Mai vreau și să vă ajut să vă simțiți puternice și să creșteți. Aveți tot ceea ce aveți nevoie în interiorul vostru. Puteți ignora toate sfaturile nedorite oricând doriți pentru că sunteți femei cu inimi de mame, pentru că vi s-a dat responsabilitate pentru copilul vostru fără a primi un manual de instrucțiuni. Mai nimic folositor nu v-a fost dat dinainte… Și faceți o treabă minunată.

Trebuie să vă bateți peste spate. Uitați-vă la toate lucrurile bune pe care le faceți. Uitați-vă la cât de sincronizate ați devenit cu bebelușul vostru, chiar dacă nu e 100%. Comparați-vă cu voi la început de drum, nu cu alte mămici din jurul vostru. Poate ați născut recent și încă nu ați ajuns la aceste lucruri, trebuie să știți că e normal. Voi acum învățați, iar curând lucrurile se vor înbunătăți și, vă promit, veți deveni expertul în copilul vostru. Bravo pentru tot ceea ce faceți!

Poate încă nu s-a realizat legătura cu bebelușul vostru și vă simțiți rău pentru asta pentru că lucrurile nu merg cum sperați că vor merge. Dar, chiar și în acest caz, vreau să vă uitați la cât de multe lucruri ați făcut bine, la toată munca grea, la sacrificii, la devotamentul și la dragostea cu care vă înconjurați copilul. Este important, ați dat tot ceea ce ați avut mai bun și meritați laude.

Cum să răspund copilului fără a-l „răsfăța”?

Poate unii dintre voi vă gândiți cum să vă urmați inima și să nu vă răsfățați copilul. Cum să vă învățați copilul să adoarmă singur în pat când el nici nu vă lasă să îl puneți jos? Toți copiii sunt diferiți și au nevoi diferite. Iar inima voastră vă va spune să-i răspundeți copilului vostru în funcție de nevoile lui.

Unii au nevoie să fie ținuți în brațe și nu pot fi calmați nicicum altcumva. Dacă aveți un bebelaș de genul ăsta cu siguranță știți, iar eu nu pot să vă îndemn să îi refuzați asta copilului vostru. Așadar, când vine vorba despre somn, trebuie să aveți asta în vedere. Unii sunt foarte sensibili la toate schimbările ce au loc în organismul lor și vor avea nevoie mai mult de voi pentru că sunt sensibili. Aceste două categorii de copii au o mai mare nevoie să fie ținuți și îmbrățișați și chiar insistă să primească aceste lucruri.

Există și copii care sunt foarte liniștiți și nu au nevoie de atât de multă atenție. Acești copii au un sentiment de pace atunci când sunt singuri și nu au atât de multe nevoi. Ei învață să doarmă foarte bine, câteodată se învață singuri. Dar majoritatea bebelușilor nu sunt așa. Bebelușii voștri au nevoi unice și singurul mod prin care le puteți îndeplini este să le identificați și să vă oferiți pe de-a-ntregul. Toți bebelușii și copiii au nevoie de părinții lor să-i calmeze când nu se simt bine sau când sunt triști. Ei nu au capacitatea de a-și controla emoțiile sau distresul până în jurul vârstei de 4-5 ani.

Pentru a vă ajuta să vedeți de ce nu este vina voastră că bebele vostru este mai dependent de voi, se opune somnului și obiceiurilor bune de somn și au nevoie să fie ținuți în brațe mai mult, vă voi da niște exemple. Unii bebeluși nu vor dormi decât dacă sunt ținuți în brațe – asta cu atât mai mult în perioada salturilor mentale sau a erupțiilor dentare. Unii vor mai permite și să fie lăsați pe pat, apoi iar în brațe.

Dar sunt unii care doar așa vor. În momentul în care îi pui jos, se trezesc. Ce altceva puteți face? Să-i lăsați să stea fără somn? Nu prea cred… Unii bebeluși adorm doar la sân. Unele mame încearcă tot posibilul pentru a schimba asta și, pur și simplu, nimic nu merge. Mereu se ajunge la ore de chin, încercări și lupte. Și, pe lângă toate astea, copilul pierde mult somn. Aceste probleme au fost cumva create de mame? Eu nu cred.

Unii bebeluși nu pot adormi decât dacă părinții îi leagănă. Părinții nu i-au făcut pe copii să devină dependenți de treaba asta chiar dacă așa sună. Pe acești bebeluși eu îi numesc bebeluși ai mișcării. Au nevoie de mișcarea de legănare sau de scuturare ușoară pentru a putea dormi. Unii dintre ei au foarte multă energie și nu pot adormi ușor. Sau atunci când mamele îmi spun că nu au intenționat niciodată să doarmă împreună cu bebele, iar acum sunt la 18 luni și copilul nu a dormit niciodată în pătuț… Sunt ele de vină oare?

Personal cred că în fiecare din aceste cazuri, bebelușii au nevoi fizice și emoționale și de răspunsul mamelor lor. Natura a făcut ca mamele să le răspundă în modul în care ei aveau nevoie și a funcționat așa pentru copiii lor. Bebelușii au avut parte de somnul de care aveau nevoie, iar părinții au reușit și ei să doarmă. Și acest lucru este la fel de important. Este foarte greu pentru acești părinți să schimbe obiceiurile copiilor lor singuri, așa ajung să apeleze la mine și merg înainte cu răbdare folosind multe idei creative.

Bebelușii își manifestă preferințele

Uneori părinții chiar creează aceste obiceiuri pentru că adoră să țină bebelușii în brațe în timpul somnurilor de peste zi sau să-i țină la sân, dar vorbind la modul general, copiii sunt cei care cer lucrurile de care au nevoie, găsesc mereu o cale să comunice ceea ce vor. Comunicarea lor depinde de temperament. Bebelușii care nu au nevoie de atât de multă atenție sunt cei care sunt foarte adaptabili la schimbare. Acesta este un mod simplu de a vedea dacă este nevoia copilului sau obiceiul creat de părinți.

Ați văzut vreodată un copil de 8 luni care încearcă din răsputeri să scape de brațele mamei pentru a ajunge pe jos la jucării? Copiii energici nu vor accepta niciodată să stea în marsupii lipiți de părinți toată ziua. Nu-i așa? Așa sunt ei! Trebuie să ne amintim că nu noi i-am învățat așa. Acești copii pot să nu accepte să fie ținuți nici când sunt obosiți. Ați văzut vreodată un copil care face tumbe în pat până adoarme și chiar și după ce a adormit? Ei bine, acești bebeluși au nevoie de spațiu. A încerca să dormi cu ei este dureros când primești un cot în ochi și nici nu vei putea dormi prea bine. Acesta este încă un semn că s-ar putea copilul să fie pregătit de o schimbare.

Bebelușii își arată preferințele chiar din prima săptămână. Am lucrat cu bebeluși care aveau FOMO (frica de a nu rata ceva) chiar din prima săptămână de viață. E nebunie. Oamenii tind să creadă că e o invenție, dar chiar nu este. Este cât de real posibil! Aceștia sunt bebeluși care nu vor să rateze nimic și este foarte greu să-i pui la somn.

Sper că am reușit să vă fac să înțelegeți că voi și copilul vostru puteți fi sincronizați în totalitate. Vreau să vă ajut să nu vă mai învinovățiți atunci când ceva nu merge bine cu somnul. Este mult mai mult de atât de învățat. Iar somnul mai bun și mai odihnitor va apărea și la voi.

Salturi mentale

Părinții devin copleșiți și își ies din minți în momentele de salt mental și hotărăsc să înceapă un program de sleep training în acele momente de schimbări, de dezvoltare. Poate fi puseu de creștere, salt mental, achiziții noi, erupții dentare… Nu voi intra în detalii, dar vreau să știți că în acele momente copiii au nevoie ca părinții să răspundă și mai frecvent în timpul nopții pentru că nu se pot calma emoțional singuri. Au nevoie de ajutor constant atunci când nu se simt bine, când le e frică, atunci când se simt inconfortabil sau se confruntă cu schimbare. De cele mai multe ori copilul nu doarme bine pentru că se întâmplă unul din aceste lucruri și au nevoie de liniștire și alinare. Vom vorbi în viitor mai mult și despre aceste lucruri. Vom puncta ce se întâmplă și ce trebuie făcut. Pentru moment vă rog doar să aveți încredere că inima voastră de mamă vă va spune ce să faceți. Veți știi cum să răspundeți în funcție de ceea ce are nevoie copilul vostru.

Aceste răspunsuri sunt exact acele elemente pe care ceilalți consultanți în somn vă învață să le ignorați. Copiii nu pot să facă ceva în privința a ceea ce simt, cu atât mai mult atunci când nici nu pot dormi. Gândiți-vă, în momentul în care vă simțiți rău la miezul nopți, stați treji și suferiți împreună cu copilul vostru, că răspundeți unor nevoi adânci și consolidați siguranța copilului vostru. Iar acest lucru va fi o fundație puternică pentru sănătatea emoțională și mentală a acestuia. Va fi nevoie să încălcați regulile des pentru a vă alina copiii.

Există mult prea multe reguli privitoare la somn în lume. Pe unele oamenii nici nu le înțeleg, dar le urmează cu religiozitate și le impun. Și mai sunt oamenii care se simt confuzi și bombardați de acestea. Și sper ca pe voi, cei pe care îi ajut eu, să vă eliberez și să vă puteți asculta instinctele. Fiți conștienți doar de faptul că multe din aceste reguli se pun în calea instinctului parental. Bebelușul vostru va insista să fie ținut și legănat ore întregi, va dori să adoarmă la sân, va dori să doarmă cu voi în pat, iar aceste lucruri se pot întâmpla chiar și când copilul vostru are obiceiuri de somn bune, depinde de temperament. Așa că, nu de puține ori, părinții adorm copilul dând o tură cu mașina.

Dacă nu aveți un copil care să vă țină treji toată noaptea sau să sară somnurile de peste zi zile la rând, atunci nu înțelegeți despre ce vorbesc. Dar asta este ceea ce numim noi „modul supraviețuire” și este un mod din care puteți să vă întoarceți la normalitate oricând. Iar acest lucru este bun, chiar este.

Le îndeplinim nevoile de moment, apoi vor dormi mai bine

De multe ori, în special în modul în care lucrez eu cu copiii să aibă obiceiuri bune de somn și permanente, să se simtă în siguranță și când sunt singuri, copiii se întorc singuri la aceste obiceiuri după ce trece perioada dificilă. Așadar, le îndeplinim nevoile, iar lucrurile vor reveni la normal de la sine în timp. Aduceți-vă aminte că aceste lucruri sunt temporare, pot dura o săptămână – dacă e vorba de dinți, săptămâni – dacă e vorba de salturi mentale. Dar a înțelege ce se întâmplă vă poate ajuta să fiți mai miloși și mai puternici. Și veți putea lua lucrurile pas cu pas.

Adu-ți aminte că ești o mamă uimitoare pentru că simți constant starea emoțională a copilului tău. Acest lucru chiar vreau să îl rețineți: este absolut perfect să răspundeți copilului vostru în modul în care vă îndeamnă inima. Răspundeți copilului vostru chiar și noaptea, construind siguranța în inima lui. Indiferent de motivul trezirii, dacă se trezesc prea devreme, dacă dorm prea puțin ziua, răspundeți-le copiilor cât de repede puteți. Și cât de repede posibil pentru copilul care nu știe să fie bine fără voi.

Nu vă spun să vă răsfățați copilul, nu spun că trebuie să fugiți la ei de fiecare dată când scot primul sunet, dar dacă inima vă spune că el are nevoie de voi, nu ignorați asta. Sentimentele acestea sunt acolo cu un motiv. A vă învăța copilul să aibă încredere în voi, să se simtă în siguranță și să fie plin de pace: nimic nu poate fi mai bine pentru un copil.

Ascultați-vă inima!

Pentru acei dintre voi care ați simțit că este nevoie să ignorați uneori nevoile copilului pentru a vă da seama care e treaba cu somnul sau simțeați nevoia asta pentru a supraviețui, nu sunt aici să pun presiune pe voi sau să vă spun că bebelușul are nevoie mai mare de voi sau că nu faceți sau nu dați destul din voi. Nu acesta este scopul meu. Vreau să vă ascultați inima. Vreau să aveți încredere în voi. Vreau să ignorați acele lucruri care vă spun să nu vă ascultați instinctele și inima. Acele mesaje care vă spun că nu faceți nimic bine, că îi creați obiceiuri proaste, că acestea sunt asocieri greșite. De aceste lucruri vreau să scăpați. Împachetați-le, aruncați-le și călcați peste ele. Gata! Acea ascultare din exterior este gata și vreau să învățați să vă iubiți și să vă încredeți în puterile voastre în funcție de darurile pe care le aveți.

Multe mame îmi spun că ele nu simt că au această intuiție. Dar eu nu le cred. Le spun că tot ce au ele nevoie e să aibă încredere în instinctele lor. Cu cât răspundeți mai mult acelor îndemnuri din interior, cu atât mai puternice vor deveni. Deci, trebuie să ascultați și să răspundeți, apoi veți vedea cum intuiția va fi tot mai puternică. Toate acestea vor fi grozave. Aveți încredere în voi. Într-o zi veți spune: „Știți ce? Eu sunt expertul când vine vorba de copilul meu! Și doar eu iau decizii pentru copilul meu. Nu am nevoie de părerea ta.” Iar acest lucru va fi eliberator și va avea un rezultat bun. Vă rog să credeți asta.

E normal să facem greșeli, nu va fi perfect. Au fost momente când instinctele mele au dat greș sau m-au îndrumat greșit. Și a fost umilitor. Niciodată nu am putut să ghicesc sexul bebelușilor mei în burtă, nu am acel dar. Pe de altă parte, au fost momente în care îmi doresc să-mi fi ascultat instinctele. De exemplu, când mergeam la doctori și aveam încredere să îmi dea ceea ce am nevoie pentru copii mei. I-am spus o dată unui medic că fiul meu are otită, iar el a spus că urechea arată bine, nu e infecție. Iar în acea noapte, fiul meu a ajuns să urle și să plângă de durere până a făcut perforație de timpan. Deci acesta a fost unul din acele momente… dar am avut de învățat din el. Am învățat să am încredere în mine.

Multe mame spun că ele învață lucruri pe calea grea. Și cred că și acest lucru este important și în regulă. Vor fi momente când veți fi înconjurate de mame grozave care au superputerea încrederii și a instinctului. Veți fi tentate să fiți geloase. Dar să nu fiți, încercați să deveniți prietene. Mentorii mei au fost unele dintre cele mai uimitoare mame care m-au ajutat să devin mama care sunt acum. Toate avem puteri diferite și, câteodată, mai sunt lucruri pe care vrem să le avem, dar durează mai mult până le achiziționăm. Important este să insistăm.

Ca mamă, veți avea dreptate de cele mai multe ori. Așa cum v-am povestit întâmplarea cu doctorul, asigurați-vă că mergeți la un doctor care vă ascultă. Și ei trebuie să ia în considerare ce aveți voi de spus. Dacă nu, mai căutați până găsiți unul. Veți deveni mai puternice și veți realiza că, dacă voi nu luptați pentru copilul vostru și nu faceți voi ceea ce credeți că e cel mai bine, nimeni nu o va face. Iar acest lucru este unul foarte frumos și motivant.

Cât de minunat este ca noi să fim cei care aleg ceea ce este bine pentru copiii noștri și pentru familiile noastre pentru că ascultăm de ceea ce simțim că este cel mai bine pentru ei și pentru noi! Este un lucru uimitor pe care trebuie să-l apreciem și respectăm unii la alții. Dacă luați acum decizii care simțiți că sunt potrivite, asta înseamnă că vă ascultați inima și că învățați cum să fiți o mamă puternică și intuitivă.


Textul este preluat și tradus din primul episod de podcast al lui Meredith Brough, consultant în somnul copiilor pentru Sweet Slumber. Pe ea o găsiți pe www.sweetslumbertime.com, pe Instagram la @sweetslumbertime, pe Facebook la Sweet Slumber și în grupul său de suport numit Successful Sleep.